Day seven [în direct din beci]

Încă nu m-am convins dacă o fac pentru altceva decât bani. Analizându-mi activitatea din această săptămână, observ că acțiunea preponderentă este pregătitul comenzilor. Mnah, poate face parte din curba de învățare, cel puțin așa au zis ei. De fapt, asta au dat de înțeles, cel mai probabil acest concept fiindu-le absolut străin. Se poate ca ăsta să fie motivul pentru care au impresia că, mutând marfă de colo – colo, m-ar face un client service mai bun. Pentru că da, asta ar fi trebuit să fac. Mă rog, am răspuns la câteva cereri de ofertă, dar nimic mai mult.

Bine, sunt la „început”. Oriunde există o perioadă de inducție, nu? În cazul acesta este familiarizarea cu marfa; tatonarea terenului cu aceasta; eventual flirtând din când în când cu câte un articol de damă, al cărui culoare îți sare pervers în ochi. E frumos în beci. Este locul unde te poți regăsi spiritual când afară sunt peste patruzeci de grade. Cât de josnic poate fi jobul ăsta, pentru idealurile mele? Cât o să mai rezist aici? Oare voi fi transformat într-un muritor de rând? Fără pretenții de la viață? Fără a vrea să devin cineva? Va înceta oare să mă intereseze dezvoltarea mea?

Răspunsul la toate acele întrebări va fi, probabil: „Meh…salariul e ok.” Poate voi reuși să obțin lucrurile pe care mi le doream demult. Se poate. Dar ce se i se va întâmpla copilului visător din mine? Sentimentul acela de a pune la cale ceva great; zâmbetul tâmp și sufletul plin de optimism ale ficărui nou început; adrenalina care îți inundă corpul atunci când te imaginezi reușind. Ce se va întâmpla cu toate lucrurile ăstea?

Resping orice tentativă de profanare a sufletului meu. Nu am nimic de demonstrat, nimănui. Este doar el cu mine. Copilul ăsta, mai mult sau mai puțin bătut de soartă. Și faza e că te chinui. Te consumi. Te lovești de tot felul de provocări emoționale, după care, se mai întâmplă să apară și nevoia banilor. Deci, deciziile tale ajungând să fie guvernate de această nevoie. Dai deoparte  ce-ai visat pentru ceva mai „realist”. Și oricât de mult te-ai lupta cu morile de vânt, trebuie să îți aduci aminte  că ele sunt, în fond și la urma urmei, niște clădiri destul de țapene. Pretty much like the system. Tu, tânăr aspirant la absolut, cineva trebuie să piardă și știm bine cum se termină povestea aia. Dar va fi ok. La urmă, ambiția aia copilărească te ține ancorat la ce îți dorești cu adevărat de la tine, de la viață, la cine ești tu. De tine depinde ce povești vor asculta nepoții tăi.

În fine. „It’s just another step„, îmi zic. Ce mi se pare trist, este că oamenii ăștia din jurul meu habar n-au câte lovituri îmi poate da o experiență de-asta lame. Ei nu știu că nu avem absolut nimic în comun și probabil că le pasă de mine la fel de mult cum îmi pasă și mie de ei. Just smile and be nice to people. Tac din gură și-mi fac treaba cuminte, precum un deținut în ultimul său an de sentință.

Partea bună (da! există una) este că poți studia prostia în cele mai diverse forme ale ei, dar de asemenea ai ocazia să îți prelungești lista cu „decizii pe care nu le voi lua niciodată în viață”, „genu’ de oameni pe care să îi evit”, „pițipoance, prințese și cocalare” sau „pe cine ar trebui să omiți când trimiți invitațiile de nuntă”. Am noroc totuși că sunt câteva persoane care chiar par că-ți vor binele. Nu fac altceva decât să le respect.

Prin urmare, se aplica vorba aia „ciocu’ mic și joc de glezne„. Câțiva oameni importanți susțineau că „doar cine a cunoscut umilința va cunoaște și măreția„. Până atunci, îmi voi potoli foamea, gustând căte o eugenie din când în când, în beci.

All in due time.

Anunțuri

Scrie un comentariu

Din categoria On the inside, Working class corner

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s