Arhive lunare: August 2012

8.

În ziua plecării nu am mai fost la birou. Mă învoisem cu intenția de a citi câte ceva pentru verificarea la geografie economică, dar eșuasem cu brio fiindcă din cinici în cinci minute îmi imaginam cât de mișto o să fie mica mea escapadă. Nu mai condusesem demult și adoram să fac asta. Mă liniștea, știam că sunt pe un drum și am o destinație, un sentiment pe care nu-l prea trăiam când venea vorba de ce vreau să fac cu viața mea. Până la urmă am lăsat totul baltă și m-am uitat la seriale. Vorbisem deja cu Tudor să ne întâlnim mai devreme așa că statul la povestit cu ai mei, după ce au ajuns, nu a durat prea mult. Am luat mașina, mi-am băgat bagajele și m-am dus să-mi culeg colegii. Singurele persoane din facultate pe care le suportam și mă simțeam bine în preajma lor erau Tudor și Cristina. Nici nu îmi amintesc foarte bine cum Continuă lectura

Anunțuri

Scrie un comentariu

Din categoria Partea I - Memoriile unui fraier care a iubit

7.

Trecuseră o lună și încă erau momente în care îmi aminteam de ea. Nu mai vorbisem de ceva timp. M-a sunat o dată, când eram acasă de Paști și i-am respins apelul. Tot ce îmi doream era să pun de-oparte tot ce s-a întâmplat și să-mi văd de ale mele. Dar parcă nu vroiam să o uit. Cu câteva zile în urmă îmi trimisese un mesaj în care îmi spunea că nu poate renunța așa de ușor la o persoană atât de importantă pentru ea și mi-a cerut să ne vedem. Am acceptat. Urma să ne întâlnim cândva până la sfârșitul săptămânii. În seara când a venit tata din Belgia m-am îmbătat și i-am trimis un mesaj în care i-am spus că Continuă lectura

Scrie un comentariu

Din categoria Partea I - Memoriile unui fraier care a iubit

The LAME experience

(unedited)

Tocmai în ziua în care vroiam să scriu câte una-două despre anger management la locul de muncă mi s-a întâmplat un lucru neașteptat, dar dorit din tot sufletul meu mic și negru. Și ca să fac o introducere în context, ar trebui să spun mai multe despre minunatul job care mi-a oferit „the beci experience”.

Este cam a treia oară când încerc să scriu despre cea mai nouă experiență șocantă din viața profesională (dacă se poate numi așa) a tânărului provincial cu aspirații înalte. Șocantă și scurtă, de altfel, dar intensă. Povesteam la sfârșitul săptămânii trecute despre gândurile care îmi treceau prin cap, aflându-mă în beci. Mă întrebam cât Continuă lectura

Scrie un comentariu

Din categoria Working class corner

6.

Când am ajuns înapoi în București i-am cerut numărul de telefon și am început să vorbim. Era primul an la Comunicare și Relații Publice în Iași. Îi spusesem că mi-ar fi plăcut să o cunosc, dar amândoi eram conștienți că șanse să se întâmple ceva nu prea erau. Eu nu mă simțeam prea bine din cauza problemei mele existențiale legate de carieră, treaba cu relațiile și i-am spus că s-ar putea să mă comport puțin ciudat. Mi-a răspuns că mă găsește drăguț și că o plictisesc băieții normali. Am continuat să vorbim prin mesaje, pentru că nu-mi plăcea deloc să telefonez. Făceam excepții pentru persoanele apropiate și în cazul în care posibilitatea de a flirta depindea de asta. Prinsesem drag de ea, dar nu-mi doream nimic serios. De fapt nu îmi doream nimic în general de la nici o tipă cu care mă vedeam sau vorbeam în perioada aia. Știa că sunt instabil emoțional și Continuă lectura

Scrie un comentariu

Din categoria Partea I - Memoriile unui fraier care a iubit

Vreau să mă trezesc într-un pat de femeie frumoasă

Nu se mai trezise demult într-un pat de femeie frumoasă. Îi părea minunat. O satisfacție ascunsă în spatele minții îl făcea să zâmbească din colțul ochilor. Trecuse atât de mult timp de ultima oară când trăise sentimentul ăsta încât nu mai era sigur dacă așa ar trebui să fie. Avea lângă el ființa pe care mereu și-o închipuise. O tipă relaxată, jumătate goală, tolănită lângă el, cu eleganța unei feline, jucându-se în părul lui, zâmbind probabil de fața copilului morocănos care se atuoproclama bărbatul de sub acele așternuturi. Trezindu-se înaintea lui, trăgea alintată de el să se ridice din pat, pentru că avea să întârzie la birou. Tipul se impăca foarte greu cu ideea că Continuă lectura

Scrie un comentariu

Din categoria Figments

5.

A doua zi m-am trezit foarte târziu. Nu aveam nici un chef să ies din casă, dar până la urmă i-am dat mesaj lui Adi și l-am întrebat dacă mai vrea să iasă afară. După o oră și ceva mi-a răspuns. Dormea mai devreme. I-am zis să se îmbrace că în jumate de oră sunt la el. Era singura persoană din Galați cu care mă vedeam mereu când mergeam acasă, fiind și unul din prietnii cei mai buni. Un talent nedescoperit ca mine, și el scria, dar mai mult pe blog. Pe el nu-l interesa tema despre care scriam eu, pe mine nu mă interesau temele despre care scria el, și ne înțelegeam de minune. Trecusem prin destule nopți negre împreună în cei 3 ani de când îl cunoșteam.

M-am dus, l-am luat și am plecat în parc la Spicu’, locul de veci al dup-amiezelor plictisitoare de vară și totodată un tărâm sacru al epifaniilor de viață. Ne-am așezat pe-o bancă, am aprins o țigară și m-am întors spre Adi. Continuă lectura

Scrie un comentariu

Din categoria Partea I - Memoriile unui fraier care a iubit

4.

Întâlnirea cu Nico nu mai avusese loc. A trebuit să plece acasă pentru niște acte. Era vreo 11 noaptea și nu aveam somn și nici bani să ies în oraș. Mi-am aprins o țigară și am început să scriu.

Cu o săptămână în urmă fusesem acasă pentru sărbătorile de Paști. După ce mi-am luat la revedere de la Nico și am coborât, m-am oprit puțin. Mi se păruse puțin ciudată „despărțirea”, încă eram nehotărât dacă ar fi trebuit să o pup înainte să plec. Momentul cerea asta, însă, cum îi spusesem ulterior la telefon, amândoi eram cam stângaci în situații de genul. M-am uitat în jur și mi-a fugit gândul de la asta. Eram bucuros să Continuă lectura

Scrie un comentariu

Din categoria Partea I - Memoriile unui fraier care a iubit