Arhive pe categorii: Partea I – Memoriile unui fraier care a iubit

The story of my life

Anexa 1. – așa că m-am hotărât să-ți spun că te iubesc

 

Dragă Karen,

Deși împotriva principiilor tale, întotdeauna mi-am dorit ca lumea să știe cât de mult te iubeam. Așa că o spuneam în gura mare, pe unde apucam. Vroiam să împărtășesc un sentiment extraordinar, pentru că știam cât de rar îl trăiesc muritorii de rând.  Însă, la un moment dat am încetat să mai vociferez. Îmi pierdusem dreptul de a-i mai face propagandă iubirii, în urma acelei nopți. M-am gândit că Continuă lectura

Scrie un comentariu

Din categoria Partea I - Memoriile unui fraier care a iubit

11. – end of chapter I

O lună mai târziu ajunsesem la fel de patetic ca de fiecare dată când încercam să pull my shit together. Venisem în București atât de încrezător în abilitățile mele de a mă adapta la orice schimbare încât nici nu am simțit atacurile asupra universului meu decât în momentul în care toată fundația acestuia a început să se zdruncine, un an mai târziu. Aveam libertatea pe care mi-o doream întotdeauna, plecasem să îmi demonstrez independența, să le arăt alor mei că sacrificiile făcute pentru mine nu au fost în zadar, defapt să arăt tuturor că pot ajunge undeva, că pot atinge așteptările expresiei pentru care tot militam: “go big, or go home”. Am stârnit mare vâlvă când Continuă lectura

Scrie un comentariu

Din categoria Partea I - Memoriile unui fraier care a iubit

10.

-La ce te gândești?

-Sincer?

-Da.

-Realizez că oricât de convins eram să trec peste tine, de fiecare dată când ne întâlnim dispare subit această dorință. Nu vreau să renunț la asta.

-De ce?

-Pentru că sunt atât de multe amintiri frumoase pe care nu aș vrea să le uit. Ai reușit să știi. O să fii aici întotdeauna. Nu de asta îți era teamă? Că o să dispari încet încet..

-Ba da.. Poate că nu ar trebui să îți spun asta, dar m-a bucurat enorm să te văd în Vamă.

-Pentru mine, întâlnirea aia a fost ca un pumn în burtă.

-De ce?

-Mi-a adus aminte cât de perfect este totul când suntem doar noi doi. Universul nostru de neatins. Doi copii care se iubesc. Continuă lectura

Scrie un comentariu

Din categoria Partea I - Memoriile unui fraier care a iubit

9.

Restul zilelor au fost ca un vis. De fiecare dată când mă trezeam uitam tot ce se întâmpla, dar știam că a fost frumos. Pe lângă norii de fum și râsetele adiacente, petreceam o mare parte din timp analizând-o pe June. Când ne-am revăzut a fost puțin ciudat, era multă lume, ea părea obosită iar eu nu știam exact ce să fac. Îmi imaginam că va mă va pupa iar eu voi profita de ocazie să îmi înfig mâna ușor în șoldul ei și să o sărut pe colțul gurii. Dar nu s-a întâmplat asta. În schimb își fixa privirea pe mine fără să schițeze vreun gest. O interceptam și păstram contactul pentru câteva secunde după care fiecare își vedea de treaba lui. Mă excitau momentele ăstea pentru că amândoi știam, gândurile ce încercau a fi transmise nu erau deloc inocente. Nu vorbeam prea mult sau despre lucruri profunde. De cele mai multe ori Continuă lectura

3 comentarii

Din categoria Partea I - Memoriile unui fraier care a iubit

8.

În ziua plecării nu am mai fost la birou. Mă învoisem cu intenția de a citi câte ceva pentru verificarea la geografie economică, dar eșuasem cu brio fiindcă din cinici în cinci minute îmi imaginam cât de mișto o să fie mica mea escapadă. Nu mai condusesem demult și adoram să fac asta. Mă liniștea, știam că sunt pe un drum și am o destinație, un sentiment pe care nu-l prea trăiam când venea vorba de ce vreau să fac cu viața mea. Până la urmă am lăsat totul baltă și m-am uitat la seriale. Vorbisem deja cu Tudor să ne întâlnim mai devreme așa că statul la povestit cu ai mei, după ce au ajuns, nu a durat prea mult. Am luat mașina, mi-am băgat bagajele și m-am dus să-mi culeg colegii. Singurele persoane din facultate pe care le suportam și mă simțeam bine în preajma lor erau Tudor și Cristina. Nici nu îmi amintesc foarte bine cum Continuă lectura

Scrie un comentariu

Din categoria Partea I - Memoriile unui fraier care a iubit

7.

Trecuseră o lună și încă erau momente în care îmi aminteam de ea. Nu mai vorbisem de ceva timp. M-a sunat o dată, când eram acasă de Paști și i-am respins apelul. Tot ce îmi doream era să pun de-oparte tot ce s-a întâmplat și să-mi văd de ale mele. Dar parcă nu vroiam să o uit. Cu câteva zile în urmă îmi trimisese un mesaj în care îmi spunea că nu poate renunța așa de ușor la o persoană atât de importantă pentru ea și mi-a cerut să ne vedem. Am acceptat. Urma să ne întâlnim cândva până la sfârșitul săptămânii. În seara când a venit tata din Belgia m-am îmbătat și i-am trimis un mesaj în care i-am spus că Continuă lectura

Scrie un comentariu

Din categoria Partea I - Memoriile unui fraier care a iubit

6.

Când am ajuns înapoi în București i-am cerut numărul de telefon și am început să vorbim. Era primul an la Comunicare și Relații Publice în Iași. Îi spusesem că mi-ar fi plăcut să o cunosc, dar amândoi eram conștienți că șanse să se întâmple ceva nu prea erau. Eu nu mă simțeam prea bine din cauza problemei mele existențiale legate de carieră, treaba cu relațiile și i-am spus că s-ar putea să mă comport puțin ciudat. Mi-a răspuns că mă găsește drăguț și că o plictisesc băieții normali. Am continuat să vorbim prin mesaje, pentru că nu-mi plăcea deloc să telefonez. Făceam excepții pentru persoanele apropiate și în cazul în care posibilitatea de a flirta depindea de asta. Prinsesem drag de ea, dar nu-mi doream nimic serios. De fapt nu îmi doream nimic în general de la nici o tipă cu care mă vedeam sau vorbeam în perioada aia. Știa că sunt instabil emoțional și Continuă lectura

Scrie un comentariu

Din categoria Partea I - Memoriile unui fraier care a iubit